Noul Testament
Romani 6
1Ce vom zice dar? Să păcătuim mereu, ca să se înmulțească harul? 2Nicidecum! Noi, care am murit față de păcat, cum să mai trăim în păcat? 3Nu știți că toți câți am fost botezați în Isus Hristos, am fost botezați în moartea Lui? 4Noi deci, prin botezul în moartea Lui, am fost îngropați împreună cu El, pentru ca, după cum Hristos a înviat din morți, prin slava Tatălui, tot așa și noi să trăim o viață nouă. 5În adevăr, dacă ne-am făcut una cu El, printr-o moarte asemănătoare cu a Lui, vom fi una cu El și printr-o înviere asemănătoare cu a Lui. 6Știm bine că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, pentru ca trupul păcatului să fie desbrăcat de puterea lui, în așa fel ca să nu mai fim robi ai păcatului; 7căci cine a murit, de drept, este izbăvit de păcat. 8Acum, dacă am murit împreună cu Hristos, credem că vom și trăi împreună cu El, 9întrucât știm că Hristosul înviat din morți, nu mai moare: moartea nu mai are nici o stăpânire asupra Lui. 10Fiindcă prin moartea de care a murit, El a murit pentru păcat, odată pentru totdeauna; iar prin viața pe care o trăiește, trăiește pentru Dumnezeu. 11Tot așa și voi înșivă, socotiți-vă morți față de păcat, și vii pentru Dumnezeu, în Isus Hristos, Domnul nostru. 12Deci, păcatul să nu mai domnească în trupul vostru muritor, și să nu mai ascultați de poftele lui. 13Să nu mai dați în stăpânirea păcatului mădulările voastre, ca niște unelte ale nelegiuirii; ci dați-vă pe voi înșivă lui Dumnezeu, ca vii, din morți cum erați; și dați lui Dumnezeu mădulările voastre, ca pe niște unelte ale neprihănirii. 14Căci păcatul nu va mai stăpâni asupra voastră, pentru că nu sunteți supt Lege, ci supt har. 15Ce urmează de aici? Să păcătuim pentru că nu mai suntem supt Lege ci supt har? Nicidecum. 16Nu știți că, dacă vă dați robi cuiva, ca să-l ascultați, sunteți robii aceluia de care ascultați, fie că este vorba de păcat, care duce la moarte, fie că este vorba de ascultare, care duce la neprihănire? 17Dar mulțămiri fie aduse lui Dumnezeu, pentru că, după ce ați fost robi ai păcatului, ați ascultat acum din inimă de dreptarul învățăturii, pe care ați primit-o. 18Și prin chiar faptul că ați fost izbăviți de subt păcat, v-ați făcut robi ai neprihănirii. 19Vorbesc omenește, din pricina neputinței firii voastre pământești: dupăcum odinioară v-ați făcut mădulările voastre roabe ale necurăției și fărădelegii, așa că săvârșeați fărădelegea, tot așa, acum trebuie să vă faceți mădulările voastre roabe ale neprihănirii, ca să ajungeți la sfințirea voastră! 20Căci, atunci când erați robi ai păcatului, erați slobozi față de neprihănire. 21Și ce roade aduceați atunci? Roade, de care acum vă este rușine: pentru că sfârșitul acestor lucruri este moartea. 22Dar acum, odată ce ați fost izbăviți de păcat și v-ați făcut robi ai lui Dumnezeu, aveți ca rod sfințirea, iar ca sfârșit: viața vecinică. 23Fiindcă plata păcatului este moartea: dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viața vecinică în Isus Hristos, Domnul nostru.
Biblia, traducerea Dumitru Cornilescu.