Vechiul Testament
Psalmii 7
1(O cântare de jale a lui David. cântată Domnului din pricina cuvintelor Beniamitului Cuș.) Doamne, Dumnezeule, în Tine îmi caut scăparea! Scapă-mă de toți prigonitorii mei și izbăvește-mă, 2ca să nu mă sfâșie ca un leu, care înghite fără să sară cineva în ajutor. 3Doamne, Dumnezeule, dacă am făcut un astfel de rău, dacă este fărădelege pe mânile mele, 4dacă am răsplătit cu rău pe cel ce trăia în pace cu mine, și n-am izbăvit pe cel ce mă asuprea fără temei, 5atunci: să mă urmărească vrăjmașul și să m-ajungă, să-mi calce viața la pământ, și slava mea în pulbere să mi-o arunce! (Oprire). 6Scoală-Te, Doamne, cu mânia Ta! Scoală-Te împotriva urgiei protivnicilor mei, trezește-Te ca să-mi ajuți, și rânduiește o judecată! 7Să Te înconjure adunarea popoarelor, și șezi mai sus decât ea, la înălțime! 8Domnul judecă popoarele: fă-mi dreptate Doamne, după neprihănirea și nevinovăția mea! 9Ah! pune odată capăt răutății celor răi, și întărește pe cel neprihănit, Tu, care cercetezi inimile și rărunchii, Dumnezeule drepte! 10Scutul meu este în Dumnezeu, care mântuiește pe cei cu inima curată. 11Dumnezeu este un judecător drept, un Dumnezeu care Se mânie în orice vreme. 12Dacă cel rău nu se întoarce la Dumnezeu, Dumnezeu își ascute sabia, Își încordează arcul, și-l ochește, 13îndreptă asupra lui săgeți omorâtoare și-i aruncă săgeți arzătoare! 14Iată că cel rău pregătește răul, zămislește fărădelegea, și naște înșelăciunea: 15face o groapă, o sapă, și tot el cade în groapa pe care a făcut-o. 16Fărădelegea pe care a urzit-o, se întoarce asupra capului lui, și silnicia pe care a făcut-o, se pogoară înapoi pe țeasta capului lui. 17Eu voi lăuda pe Domnul pentru dreptatea Lui, și voi cânta Numele Domnului, Numele Celui Prea Înalt.
Biblia, traducerea Dumitru Cornilescu.