Vechiul Testament
Psalmii 62
1(Către mai marele cântăreților. După Iedutun. Un psalm al lui David.) Da, numai în Dumnezeu mi se încrede sufletul; dela El îmi vine ajutorul. 2Da, El este Stânca și Ajutorul meu, Turnul meu de scăpare; nicidecum nu mă voi clătina. 3până când vă veți năpusti asupra unui om, până când veți căuta cu toții să-l doborâți ca pe un zid gata să cadă, ca pe un gard gata să se surpe? 4Da, ei pun la cale să-l doboare din înălțimea lui: le place minciuna; cu gura binecuvintează, dar cu inima blastămă. 5Da, suflete, încrede-te în Dumnezeu, căci dela El îmi vine nădejdea. 6Da, El este Stânca și Ajutorul meu, Turnul meu de scăpare: nicidecum nu mă voi clătina. 7Pe Dumnezeu se întemeiază ajutorul și slava mea; în Dumnezeu este stânca puterii mele, locul meu de adăpost. 8Popoare, în orice vreme, încredeți-vă în El, vărsați-vă inimile înaintea Lui! Dumnezeu este adăpostul nostru. 9Da, o nimica sunt fiii omului! Minciună sunt fiii oamenilor! Puși în cumpănă toți laolaltă, ar fi mai ușori decât o suflare 10Nu vă încredeți în asuprire, și nu vă puneți nădejdea zădarnică în răpire; când cresc bogățiile, nu vă lipiți inima de ele. 11Odată a vorbit Dumnezeu, de două ori am auzit că „Puterea este a lui Dumnezu.” 12A Ta, Doamne, este și bunătatea, căci Tu răsplătești fiecăruia după faptele lui.
Biblia, traducerea Dumitru Cornilescu.