Vechiul Testament
Psalmii 58
1(Către mai marele cântăreților. „Nu nimici”. O cântare de laudă a lui David.) Oare, tăcând, faceți voi dreptate? Oare așa judecați voi fără părtinire, fiii oamenilor? 2Dimpotrivă! în inimă, săvârșiți nelegiuiri; în țară, puneți în cumpănă silnicia mânilor voastre. 3Cei răi sunt stricați încă din pântecele mamei lor, mincinoșii se rătăcesc odată cu ieșirea din pântecele mamei lor. 4Au o otravă ca otrava unui șarpe, ca otrava unei aspide surzi, care își astupă urechea, 5care n-aude glasul vrăjitorilor, glasul fermecătorului celui mai iscusit. 6Dumnezeule, zdrobește-le dinții din gură! Smulge, Doamne, măselele acestor pui de lei! 7Să se risipească întocmai ca niște ape care se scurg! Săgețile, pe care le-aruncă ei, să fie niște săgeți tocite! 8Să piară, ca un melc, care se topește umblând; să nu vadă soarele, ca stârpitura unei femei! 9Înainte ca oalele voastre să simtă focul de spin verde sau uscat, îl va lua vârtejul. 10Cel fără prihană se va bucura la vederea răzbunării; își va scălda picioarele în sângele celor răi. 11Și atunci oamenii vor zice: „Da, este o răsplată pentru cel fără prihană! Da, este un Dumnezeu care judecă pe pământ!”
Biblia, traducerea Dumitru Cornilescu.