Vechiul Testament
Psalmii 56
1(Către mai marele cântăreților. Se cântă ca „Porumbel din stejari depărtați”. O cântare de laudă a lui David. Făcută când l-au prins Filistenii la Gat.) Ai milă de mine, Dumnezeule! Căci niște oameni mă hărțuiesc. Toată ziua îmi fac război și mă chinuiesc. 2Toată ziua mă hărțuiesc protivnicii mei; sunt mulți, și se războiesc cu mine ca niște trufași. 3Oridecâteori mă tem, eu mă încred în Tine. 4Eu mă voi lăuda cu Dumnezeu, cu Cuvântul Lui. Mă încred în Dumnezeu, și nu mă tem de nimic: ce pot să-mi facă niște oameni? 5Într-una ei îmi ating drepturile, și n-au decât gânduri rele față de mine. 6Uneltesc, pândesc și îmi urmăresc pașii, pentru că vor să-mi ia viața. 7Ei trag nădejde să scape prin nelegiuirea lor: doboară popoarele, Dumnezeule, în mânia Ta! 8Tu numeri pașii vieții mele de pribeag; pune-mi lacrămile în burduful Tău: nu sunt ele scrise în cartea Ta? 9Vrăjmașii mei dau înapoi, în ziua când Te strig: știu că Dumnezeu este de partea mea. 10Eu mă voi lăuda cu Dumnezeu, cu Cuvântul Lui, da, mă voi lăuda cu Domnul, cu Cuvântul Lui. 11Mă încred în Dumnezeu, și nu mă tem de nimic: Ce pot să-mi facă niște oameni? 12Dumnezeule, trebuie să împlinesc juruințele pe care Ți le-am făcut; Îți voi aduce jertfe de mulțămire. 13Căci mi-ai izbăvit sufletul dela moarte, mi-ai ferit picioarele de cădere, ca să umblu înaintea lui Dumnezeu, în lumina celor vii.
Biblia, traducerea Dumitru Cornilescu.