Vechiul Testament
Judecători 15
1După câtva timp, pe vremea seceratului grâului, Samson s-a dus să-și vadă nevasta, și i-a dus un ied. El a zis: „Vreau să intru la nevastă-mea în odaia ei”. 2Dar tatăl nevestei nu i-a îngăduit să intre. „Am crezut că o urăști”, a zis el, „și am dat-o tovarășului tău. Nu este soru-sa cea tânără mai frumoasă ca ea? Ia-o dar în locul ei.” 3Samson le-a zis: „De data aceasta nu voi fi vinovat față de Filisteni, dacă le voi face rău”. 4Samson a plecat. A prins trei sute de vulpi, și a luat niște făclii: apoi a legat vulpile coadă de coadă, și a pus câte o făclie între cele două cozi, la mijloc. 5A aprins făcliile, a dat drumul vulpilor în grânele Filistenilor, și a aprins astfel atât stogurile de snopi, cât și grâul care era în picioare, ba încă și grădinile de măslini. 6Filistenii au zis: „Cine a făcut lucrul acesta?” Li s-a răspuns: „Samson, ginerele Timneanului, pentru că acesta i-a luat nevasta și a dat-o tovarășului lui”. Și Filistenii s-au suit, și au ars-o pe ea și pe tatăl ei. 7Samson le-a zis: „Așa faceți? Nu voi înceta decât după ce-mi voi răzbuna pe voi”. 8i-a bătut aspru, pe spate și pe pântece; apoi s-a pogorât și a locuit în crăpătura stâncii Etam. 9Atunci Filistenii au pornit, au tăbărât în Iuda, și s-au întins până la Lehi. 10Bărbații din Iuda au zis: „pentru ce v-ați suit împotriva noastră?” Ei au răspuns: „Ne-am suit să legăm pe Samson, ca să-i facem așa cum ne-a făcut el nouă”. 11Atunci trei mii de bărbați din Iuda s-au pogorât la crăpătura stâncii Etam, și au zis lui Samson: „Nu știi că Filistenii stăpânesc peste noi? Ce ne-ai făcut deci?” El le-a răspuns: „Le-am făcut așa cum mi-au făcut și ei mie.” 12Ei i-au zis: „Noi ne-am pogorât să te legăm, ca să te dăm în mânile Filistenilor.” Samson le-a zis: „Jurați-mi că nu mă veți omorâ”. 13Ei i-au răspuns: „Nu; vrem numai să te legăm și să te dăm în mânile lor, dar nu te vom omorî.” Și l-au legat cu două funii noi, și l-au scos din stâncă. 14când a ajuns la Lehi, Filistenii au început să strige de bucurie înaintea lui. Atunci Duhul Domnului a venit peste el. Funiile pe care le avea la brațe s-au făcut ca niște fire de in ars în foc, și legăturile i-au căzut de pe mâni. 15El a găsit o falcă de măgar neuscată încă, a întins mâna și a luat-o și a ucis cu ea o mie de oameni. 16Și Samson a zis: „Cu o falcă de măgar, o grămadă, două grămezi; Cu o falcă de măgar, am ucis o mie de oameni”. 17Dupăce a isprăvit de vorbit, a aruncat falca din mână. Și locul acela s-a numit Ramat-Lehi (Aruncarea fălcii). 18Fiindu-i foarte sete, a strigat către Domnul, și a zis: „Tu ai îngăduit, prin mâna robului Tău, această mare isbăvire; și acum să mor de sete, și să cad în mânile celor netăiați împrejur?” 19Dumnezeu a despicat crăpătura stâncii din Lehi, și a ieșit apă din ea. Samson a băut, duhul i s-a întremat, și s-a înviorat. De aceea s-a numit izvorul acela En-Hacore (Izvorul celui ce strigă); el este și astăzi la Lehi. 20Samson a fost două zeci de ani judecător în Israel, pe vremea Filistenilor.
Biblia, traducerea Dumitru Cornilescu.