Vechiul Testament
Isaia 13
1Proorocie împotriva Babilonului, descoperită lui Isaia, fiul lui Amoț. 2Ridicați un steag pe un munte gol, înălțați glasul spre ei, faceți semne cu mâna, ca să vină la porțile asupritorilor! 3„Am dat poruncă sfintei Mele oștiri-zice Domnul-am chemat pe vitejii Mei la judecata mâniei Mele, pe cei ce se bucură de mărimea Mea.” 4Un vuiet se aude pe munți, ca vuietul de popor mult; se aude o zarvă de împărății, de neamuri adunate. Domnul oștirilor Își cercetează oastea care va da lupta. 5Ei vin dintr-o țară depărtată, de la marginea cerurilor: Domnul și uneltele mâniei Lui vor nimici tot pământul. 6Gemeți! căci ziua Domnului este aproape: ea vine ca o pustiire a Celui Atotputernic! 7De aceea toate mânile slăbesc, și orice inimă omenească se topește. 8Ei sunt năpădiți de spaimă; îi apucă chinurile și durerile; se zvârcolesc ca o femeie în durerile nașterii, se uită unii la alții încremeniți; fețele lor sunt roși ca focul. 9Iată, vine ziua Domnului, zi fără milă, zi de mânie și urgie aprinsă, care va preface tot pământul în pustiu, și va nimici pe toți păcătoșii de pe el. 10Căci stelele cerurilor și Orionul nu vor mai străluci; soarele se va întuneca la răsăritul lui, și luna nu va mai lumina. 11Voi pedepsi-zice Domnul-lumea pentru răutatea ei, și pe cei răi pentru nelegiuirile lor; voi face să înceteze mândria celor trufași, și voi doborâ semeția celor asupritori. 12Voi face pe oameni mai rari decât aurul curat, și mai scumpi decât aurul din Ofir. 13Pentru aceasta voi clătina cerurile, și pământul se va zgudui din temelia lui, de mânia Domnului oștirilor, în ziua mâniei Lui aprinse. 14Atunci, ca o căprioară speriată, ca o turmă fără păstor, fiecare se va întoarce la poporul său, fiecare va fugi în țara lui. 15Toți ceice vor fi prinși, vor fi străpunși, și toți cei ce vor fi apucați, vor cădea uciși de sabie. 16Copiii lor vor fi zdrobiți supt ochii lor, casele le vor fi jăfuite, și nevestele lor vor fi necinstite. 17Iată, ațîț împotriva lor pe Mezi, care nu se uită la argint, și nu poftesc aurul. 18Cu arcurile lor vor doborâ pe tineri, și vor fi fără milă pentru rodul pântecelor: ochiul lor nu va cruța pe copii. 19Și astfel Babilonul, podoaba împăraților, falnica mândrie a Haldeilor, va fi ca Sodoma și Gomora, pe care le-a nimicit Dumnezeu. 20El nu va mai fi locuit, nu va mai fi niciodată popor în el. Arabul nu-și va mai întinde cortul acolo, și păstorii nu-și vor mai țărcui turmele acolo, 21ci fiarele pustiei își vor face culcușul acolo, bufnițele îi vor umplea casele, struții vor locui acolo, și stafiile se vor juca acolo. 22Șacalii vor urla în casele lui împărătești pustii, și cânii sălbatici în casele lui de petrecere. Vremea lui este aproape să vină, și zilele nu i se vor lungi.”
Biblia, traducerea Dumitru Cornilescu.