Se încarcă...

Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele, și o lumină pe cărarea mea.

Psalmul 119:105

Vechiul Testament

Iov 39

1Știi tu când își fac caprele sălbatice puii? Vezi tu pe cerboaice când fată? 2Numeri tu lunile în care sunt însărcinate, și cunoști tu vremea când nasc? 3Ele se pleacă, fată puii, și scapă iute de durerile lor. 4Puii lor prind vlagă și cresc supt cerul slobod, pleacă, și nu se mai întorc la ele. 5Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu-l de orice legătură? 6I-am dat ca locuință pustiul, și pământul sărac ca locaș. 7El râde de zarva cetăților, 8Străbate munții ca să-și găsească hrana, și umblă după tot ce este verde. 9Vrea bivolul sălbatic să fie în slujba ta? Și stă el noaptea la ieslea ta? 10Îl poți lega tu cu o funie, ca să tragă o brazdă? Merge el după tine, ca să grăpeze bulgării din văi? 11Te încrezi tu în el, pentru că puterea lui este mare? Și-i lași tu grija lucrărilor tale? 12Te lași tu pe el, pentru căratul rodurilor tale, ca să le strângă în aria ta? 13Aripa struțului bate cu veselie, de-ai zice că este aripa și penișul berzei. 14Dar struțoaica își încredințează pământului ouăle, și le lasă să se încălzească în nisip. 15Ea uită că piciorul le poate strivi, că o fiară de câmp le poate călca în picioare. 16Este aspră cu puii săi de parcă nici n-ar fi ai ei. Că s-a trudit de geaba, nu-i pasă nici de cum! 17Căci Dumnezeu nu i-a dat înțelepciune, și nu i-a făcut parte de pricepere. 18când se scoală și pornește, râde de cal și de călărețul lui. 19Tu dai putere calului, și-i îmbraci gâtul cu o coamă ce fâlfăie? 20Tu-l faci să sară ca lăcusta? Nchezatul lui puternic răspândește groaza. 21Scurmă pământul, și, mândru de puterea lui, se aruncă asupra celor înarmați; 22își bate joc de frică, nu se teme, și nu se dă înapoi dinaintea săbiei. 23Zîngănește tolba cu săgeți pe el, sulița și lancea strălucesc, 24fierbe de aprindere, mănâncă pământul, n-are astâmpăr când răsună trâmbița. 25La sunetul trâmbiței parcă zice: ,Înainte!” De departe miroase bătălia, glasul ca de tunet ai căpeteniilor și strigătele de luptă. 26Oare prin priceperea ta își ia uliul sborul, și își întinde aripile spre miazăzi? 27Oare din porunca ta se înalță vulturul, și își așează cuibul pe înălțimi? 28El locuiește în stânci, acolo își are locuința, pe vârful zimțat al stâncilor și pe vârful munților. 29De acolo descopere el prada, și își cufundă privirile în depărtare după ea. 30Puii lui îi beau sângele; și acolo unde sunt hoituri, acolo-i și vulturul.

Biblia, traducerea Dumitru Cornilescu.

Vechiul Testament

Noul Testament

Setări de citire

Mărimea literei
20
Litera
Versetele
Numerele versetelor
Fundalul