Vechiul Testament
Iosua 9
1La auzul acestor lucruri, toți împărații care erau dincoace de Iordan, în munte și în vale, și pe toată coasta mării celei mari, până lângă Liban, Hetiții, Amoriții, Cananiții, Fereziții, Heviții și Iebusiții, 2s-au unit împreună într-o înțelegere ca să lupte împotriva lui Iosua și împotriva lui Israel. 3Locuitorii din Gabaon, de partea lor, când au auzit ce făcuse Iosua Ierihonului și cetății Ai, 4au întrebuințat un vicleșug, și au pornit la drum cu merinde pentru călătorie. Au luat niște saci vechi pe măgarii lor, și niște burdufuri vechi pentru vin, rupte și cârpite, 5iar în picioare purtau încălțăminte veche și cârpită, și erau îmbrăcați cu niște haine vechi pe ei; iar toată pânea pe care o aveau pentru hrană era uscată și mucegăise. 6S-au dus la Iosua în tabără la Ghilgal, și i-au zis lui și tuturor celor din Israel: „Noi venim dintr-o țară depărtată, acum deci faceți legământ cu noi”. 7Bărbații lui Israel au răspuns Heviților acestora: „Poate că voi locuiți în mijlocul nostru, cum să facem noi legământ cu voi?” 8Ei au zis lui Iosua: „Noi suntem robii tăi.” Și Iosua le-a zis: „Cine sunteți voi, și de unde veniți?” 9Ei i-au răspuns: „Robii tăi vin dintr-o țară foarte depărtată, pentru faima Domnului, Dumnezeului tău; căci am auzit vorbindu-se de El, de tot ce a făcut în Egipt, 10și de ce a făcut celor doi împărați ai Amoriților dincolo de Iordan, lui Sihon, împăratul Hesbonului, și lui Og, împăratul Basanului, care era la Aștarot. 11Și bătrânii noștri și toți locuitorii din țara noastră ne-au zis: ,Luați cu voi merinde pentru călătorie, duceți-vă înaintea lor, și spuneți-le: ,Noi suntem robii voștri; acum deci faceți legământ cu noi. 12Iată pânea noastră: era caldă când am luat-o ca merinde de acasă, în ziua când am plecat să venim la voi, și acum s-a uscat și s-a mucegăit. 13Burdufurile acestea de vin, când le-am umplut, erau noi de tot, și iată-le s-au rupt; hainele și încălțămintea noastră s-au învechit de lungimea prea mare a drumului”. 14Bărbații lui Israel au luat din merindele lor, și n-au întrebat pe Domnul. 15Iosua a făcut pace cu ei, și a încheiat un legământ prin care trebuia să-i lase cu viață, și căpeteniile adunării le-au jurat lucrul acesta. 16La trei zile după încheierea acestui legământ, copiii lui Israel au aflat că erau vecini cu ei, și că locuiau în mijlocul lor. 17Căci copiii lui Israel au plecat, și a treia zi au ajuns la cetățile lor; cetățile lor erau Gabaon, Chefira, Beerot și Chiriat-Iearim. 18Dar nu i-au bătut, pentru că fruntașii adunării le juraseră pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, că-i vor lăsa cu viață. Și toată adunarea a cârtit împotriva căpeteniilor. 19Toate căpeteniile au zis întregei adunări: „Le-am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, și acum nu putem să ne atingem de ei. 20Iată ce le vom face: îi vom lăsa cu viață, ca să n-aducem peste noi mânia Domnului, din pricina jurământului pe care li l-am făcut”. 21„Să trăiască”, le-au zis căpeteniile. Dar au fost întrebuințați la tăiat lemne și la scos apă pentru toată adunarea, cum le spuseseră căpeteniile. 22Iosua i-a chemat, și le-a vorbit astfel: „pentru ce ne-ați înșelat zicând: „Suntem foarte departe de voi”, când voi locuiți în mijlocul nostru? 23Acum sunteți blestemați, și nu veți înceta să fiți în robie, să tăiați lemne și să scoateți apă pentru casa Dumnezeului meu”. 24Ei au răspuns lui Iosua, și au zis: „Robii tăi au auzit de poruncile date de Domnul, Dumnezeul tău, robului Său Moise, ca să vă dea în mână toată țara și să nimicească dinaintea voastră pe toți locuitorii ei; și venirea voastră a băgat mare frică în noi cu privire la viața noastră: iată de ce am lucrat așa. 25Și acum iată-ne în mânile tale; fă cu noi ce vei crede că este bine și drept să faci”. 26Iosua le-a făcut așa cum hotărâse; i-a izbăvit din mâna copiilor lui Israel, care nu i-au omorât; 27dar din ziua aceea i-a pus să taie lemne și să scoată apă pentru adunare, și pentru altarul Domnului în locul pe care l-ar alege Domnul: ceeace fac pănă în ziua de azi.
Biblia, traducerea Dumitru Cornilescu.