Vechiul Testament
Iona 1
1Cuvântul Domnului a vorbit lui Iona, fiul lui Amitai, astfel: 2„Scoală-te, du-te la Ninive, cetatea cea mare, și strigă împotriva ei. Căci răutatea ei s-a suit până la Mine!” 3Și Iona s-a sculat să fugă la Tars, departe de Fața Domnului. S-a pogorât la Iafo, și a găsit acolo o corabie care mergea la Tars. A plătit prețul călătoriei, și s-a suit în corabie ca să meargă împreună cu călătorii la Tars, departe... de Fața Domnului. 4Dar Domnul a făcut să sufle pe mare un vânt năpraznic, și a stârnit o mare furtună. Corabia amenința să se sfărâme. 5Corăbierii s-au temut, au strigat fiecare la dumnezeul lui, și au aruncat în mare uneltele din corabie, ca s-o facă mai ușoară. Iona s-a pogorât în fundul corăbiei, s-a culcat și a adormit dus. 6cârmaciul s-a apropiat de el, și i-a zis: „Ce dormi? Scoală-te și cheamă pe Dumnezeul tău! Poate că Dumnezeu va voi să se gândeasc la noi, și nu vom pieri!” 7Și au zis unul către altul: „Veniți să tragem la sorț, ca să știm pricina din cui a venit peste noi nenorocirea aceasta!” Au tras la sorț, și sorțul a căzut pe Iona. 8Atunci ei i-au zis: „Spune-ne din pricina cui a venit peste noi nenorocirea aceasta? Ce meserie ai, și de unde vii? Care îți este țara, și din ce popor ești?” 9El le-a răspuns: „sunt Evreu, și mă tem de Domnul, Dumnezeul cerurilor, care a făcut marea și uscatul!” 10Oamenii aceia au avut o mare teamă, și i-au zis: „pentru ce ai făcut lucrul acesta?” Căci oamenii aceia știau că fugea de Fața Domnului, pentru că le spusese el. 11Ei i-au zis: „Ce să-ți facem, ca să se potolească marea față de noi?” Căci marea era din ce în ce mai înfuriată. 12El le-a răspuns: „Luați-mă, și aruncați-mă în mare, și marea se va liniști față de voi! Căci știu că din vina mea vine peste voi această mare furtună!” 13Oamenii aceștia vâsleau ca să ajungă la uscat, dar nu puteau, pentru că marea se întărâta tot mai mult împotriva lor. 14Atunci au strigat către Domnul, și au zis: „Doamne, nu ne pierde din pricina vieții omului acestuia, și nu ne împovăra cu sânge nevinovat! Căci, Tu, Doamne, faci ce vrei! 15Apoi au luat pe Iona, și l-au aruncat în mare. Și furia mării s-a potolit. 16Pe oamenii aceia i-a apucat o mare frică de Domnul, și au adus Domnului o jertfă, și I-au făcut juruințe. 17Domnul a trimes un pește mare să înghită pe Iona, și Iona a stat în pântecele peștelui trei zile și trei nopți.
Biblia, traducerea Dumitru Cornilescu.