Vechiul Testament
Cântarea Cântărilor 4
1Ce frumoasă ești, iubito, ce frumoasă ești! Ochii tăi sunt ochi de porumbiță, supt măhrama ta. Părul tău este ca o turmă de capre, poposită pe coama muntelui Galaad. 2Dinții tăi sunt ca o turmă de oi tunse, care ies din scăldătoare, toate cu gemeni, și nici una din ele nu este stearpă. 3Buzele tale sunt ca un fir de cârmâz, și gura ta este drăguță; obrazul tău este ca o jumătate de rodie, supt măhrama ta. 4gâtul tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme; o mie de scuturi atârnă de el, toate scuturi de viteji. 5Amândouă țîțele tale sunt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare, care pasc între crini. 6până se răcorește ziua, și până fug umbrele, voi veni la tine, munte de mir, și la tine, deal de tămâie. 7Ești frumoasă de tot, iubito, și n-ai nici un cusur. 8Vino cu mine din Liban, mireaso, vino cu mine din Liban! Privește din vârful muntelui Amana, din vârful muntelui Senir și Hermon, din vizuinile leilor, din munții pardoșilor! 9Mi-ai răpit inima, soro, mireaso, mi-ai răpit inima numai cu o privire, numai cu unul din lănțișoarele dela gâtul tău! 10Ce lipici în desmierdările tale, soro, mireaso! Desmierdările tale prețuiesc mai mult decât vinul, și mirezmele tale sunt mai plăcute decât toate miroznele! 11Miere picură din buzele tale, mireaso, miere și lapte se află supt limba ta, și mirosul hainelor tale este ca mirosul Libanului. 12Ești o grădină închisă, soro, mireaso, un izvor închis, o fântână pecetluită. 13Odraslele tale sunt o grădină de rodii, cu cele mai alese roade, mălini negri și nard; 14nard și șofran, trestie mirositoare și scorțișoară, cu tot felul de tufari de tămâie, smirnă și aloe, cu cele mai alese mirezme. 15O fântână din grădini, un izvor de ape vii, ce curge din Liban. 16Scoală-te, crivățule! Vino, vântule de miazăzi! Suflați peste grădina mea, ca să picure mirosurile din ea!-Să intre iubitul meu în grădina lui, și să mănânce din roadele ei alese!-
Biblia, traducerea Dumitru Cornilescu.