Vechiul Testament
2 Cronici 25
1Amația a ajuns împărat la vârsta de douăzeci și cinci de ani, și a domnit douăzeci și nouă de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Ioadan, din Ierusalim. 2El a făcut ce este bine înaintea Domnului, dar cu o inimă care nu era în totul dată Lui. 3când s-a întărit domnia în mânile lui, a omorât pe slujitorii care uciseseră pe împăratul, tatăl său. 4Dar n-a omorât pe fiii lor, căci a lucrat potrivit cu ceeace este scris în Lege, în cartea lui Moise, unde Domnul dă porunca aceasta: „Să nu se omoare părinții pentru copii, și să nu se omoare copiii pentru părinți; ci fiecare să fie omorât pentru păcatul lui.” 5Amația a strâns pe oamenii din Iuda și i-a pus după casele părintești, căpetenii peste mii și căpetenii peste sute, pentru tot Iuda și Beniamin. Le-a făcut numărătoarea dela vârsta de douăzeci de ani în sus, și a găsit trei sute de mii de oameni aleși, în stare să poarte armele, mânuind sulița și scutul. 6A mai tocmit cu plată din Israel o sută de mii de viteji, cu o sută de talanți de argint. 7Un om al lui Dumnezeu a venit la el, și a zis: „Împărate, să nu meargă cu tine oastea lui Israel, căci Domnul nu este cu Israel, nu este cu toți acești fii ai lui Efraim. 8Dacă mergi cu ei, chiar dacă ai face la luptă fapte de vitejie, să știi că Dumnezeu te va face să cazi înaintea vrăjmașului. Căci Dumnezeu are putere să te ajute și să te facă să cazi.” 9Amația a zis omului lui Dumnezeu: „Dar ce să fac cu cei o sută de talanți pe care i-am dat oastei lui Israel?” Omul lui Dumnezeu a răspuns: „Domnul poate să-ți dea mult mai mult decât atât.” 10Atunci Amația a despărțit ceata care-i venise din Efraim, și a poruncit ca oamenii aceștia să se întoarcă acasă. Dar ei s-au mâniat foarte tare pe Iuda, și au plecat acasă cu mare furie. 11Amația s-a îmbărbătat, și și-a dus poporul în Valea Sării, unde a bătut zece mii de oameni din fiii lui Seir. 12Și fiii lui Iuda au prins din ei zece mii de inși vii, pe care i-au dus pe vârful unei stânci, de unde i-au prăvălit în vale așa încât toți au fost zdrobiți. 13Însă, oamenii din ceata căreia îi dăduse drumul ca să nu meargă la război cu el, au năvălit în cetățile lui Iuda, dela Samaria până la Bet-Horon, au ucis acolo trei mii de inși, și au luat multe prăzi. 14când s-a întors Amația dela înfrângerea Edomiților, a adus pe dumnezeii fiilor lui Seir, și i-a pus dumnezei pentru el; s-a închinat înaintea lor, și le-a adus tămâie. 15Atunci Domnul S-a aprins de mânie împotriva lui Amația, și a trimes la el pe un prooroc, care i-a zis: „pentru ce ai căutat pe dumnezeii poporului acestuia, când ei n-au putut să-și izbăvească poporul din mâna ta?” 16Pe când vorbea el, Amația i-a zis: „Oare te-am făcut sfetnic al împăratului? Pleacă! pentru ce vrei să fii lovit?” Proorocul a plecat, zicând: „Știu acum că Dumnezeu a hotărât să te nimicească, pentru că ai făcut lucrul acesta și n-ai ascultat sfatul meu.” 17Dupăce s-a sfătuit, Amația, împăratul lui Iuda, a trimes să spună lui Ioas, fiul lui Ioahaz, fiul lui Iehu, împăratul lui Israel: „Vino, să ne vedem față în față!” 18Și Ioas, împăratul lui Israel, a trimes să spună lui Amația, împăratul lui Iuda: „Spinul din Liban a trimes să spună cedrului din Liban: „Dă pe fiică-ta de nevastă fiului meu!” Și fiarele sălbatice din Liban au trecut și au călcat în picioare spinul. 19Tu te gândești că ai bătut pe Edomiți, și de aceea ți se înalță inima ca să te mândrești. Acum stai mai bine acasă. pentru ce să stârnești un rău, care ți-ar aduce peirea ta și a lui Iuda?” 20Dar Amația nu l-a ascultat, fiindcă Dumnezeu hotărâse să-i dea în mânile vrăjmașului, căci căutaseră pe dumnezeii Edomului. 21Și Ioas, împăratul lui Israel, s-a suit: și s-au văzut în față, el și Amația, împăratul lui Iuda, la Bet-Șemeșul lui Iuda. 22Iuda a fost bătut de Israel, și fiecare a fugit în cortul lui. 23Ioas, împăratul lui Israel, a luat la Bet-Șemeș pe Amația, împăratul lui Iuda, fiul lui Ioas, fiul lui Ioahaz. l-a adus la Ierusalim, și a făcut o spărtură de patru sute de coți în zidul Ierusalimului, dela poarta lui Efraim până la poarta unghiului. 24A luat tot aurul și argintul, și toate vasele, care se aflau în Casa lui Dumnezeu, la Obed-Edom, și vistieriile casei împăratului. A luat și ostateci, și s-a întors la Samaria. 25Amația, fiul lui Ioas, împăratul lui Iuda, a trăit cincisprezece ani după moartea lui Ioas, fiul lui Ioahaz, împăratul lui Israel. 26Celelalte fapte ale lui Amația, cele dintâi și cele de pe urmă, nu sunt scrise oare în cartea împăraților lui Iuda și Israel? 27De când s-a abătut Amația dela Domnul, s-a făcut împotriva lui o uneltire la Ierusalim, și el a fugit la Lachis. Dar l-au urmărit la Lachis și l-au omorât. 28L-au adus pe cai, și l-au îngropat cu părinții săi în cetatea lui Iuda.
Biblia, traducerea Dumitru Cornilescu.